Speranţa de viaţă la femei este mai mare decât la bărbați
Femeile trăiesc, în medie, cu 8,0 ani mai mult decât bărbații. Speranţa de viaţă la naştere în anul 2020 a constituit 73,9 ani pentru femei şi 65,9 ani în cazul bărbaţilor. Acest decalaj este cauzat de nivelul mai înalt al mortalităţii premature a bărbaţilor, în special a celor în vârstă aptă de muncă (16-62 de ani).
Femeile se căsătoresc mai timpuriu decât bărbaţii
Vârsta medie a femeii la prima căsătorie în anul 2020 a constituit 26,0 ani, iar la bărbaţi – 29,0 ani. Pe grupe de vârstă, cei mai mulţi bărbaţi care s-au căsătorit în anul 2020 aparţin grupului de vârstă 25-29 ani (35,1%), iar în cazul femeilor predomină căsătoriile la vârsta de 20-24 ani (35,8%). Căsătoriile până la 20 ani sunt mai frecvente în mediul rural: 11,0% din numărul căsătoriilor înregistrate în mediul rural au fost încheiate de femei în vârstă sub 20 ani, faţă de 4,1% din căsătorii la femeile de aceeași vârstă, în mediul urban.
Din totalul căsătoriilor înregistrate în 2020, cele încheiate de persoanele celibatare au reprezentat circa 78% atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei.
Femeile au un nivel de instruire mai înalt decât al bărbaţilor
Conform datelor Anchetei Forței de Muncă, femeile în vârstă de 25-64 ani au un nivel de instruire mai înalt comparativ cu cel al bărbaţilor de aceeași vârstă. Cel mai mare decalaj este înregistrat pentru nivelul superior: în anul 2020 24,8% din femeile de această vârstă au atins nivelul respectiv comparativ cu 18,3% din bărbaţii de aceeași vârstă.
Atât femeile, cât şi bărbaţii, în structura totală a populaţiei de 25-64 ani, au preponderent nivel de instruire mediu - 58,9% din bărbaţi faţă de 54,0% femei. Nivel scăzut de instruire au 22,8% din bărbaţii cu vârsta de 25-64 ani, faţă de 21,2% din femeile de aceeași vârstă.
Bărbaţii părăsesc sistemul educaţional mai devreme comparativ cu femeile, în favoarea intrării pe piaţa forţei de muncă. Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional pentru persoanele în vârstă de 18-24 ani în anul 2020 a constituit 20,6% la bărbaţi faţă de 13,1% în cazul femeilor de aceeași vârstă. Totodată, gradul de implicare în programe de educaţie permanentă atât a femeilor, cât şi a bărbaţilor în vârstă de 25-64 ani este foarte redus (0,9% - bărbați și 1,4% - femei în anul 2020).
Rata de ocupare în rândul femeilor este mai mică decât cea a bărbaţilor
Ponderea femeilor în populaţia ocupată este mai mică în comparație cu cea a bărbaților (47,9% femei și 52,1% bărbați în anul 2020). Discrepanța în rata de ocupare pe sexe a constituit 8,1 p.p. în anul 2020: în rândul femeilor a fost înregistrată o rată de 35,0% în comparaţie cu 43,1% la bărbaţi.
Rata de ocupare a femeilor depinde de mai mulți factori, inclusiv de prezența copiilor cu vârsta mai mică de 16 ani. Astfel, pentru femeile în vârstă de 25-49 ani cu cel puțin 1 copil (de 16 ani și mai puțin) rata de ocupare în anul 2020 a constituit 47,3%, în timp ce pentru femeile fără copii, rata de ocupare a atins valoarea de 60,5%.
Femeile lucrează preponderent în sectorul serviciilor
Distribuția după sectoare economice relevă o pondere mai mare a femeilor ocupate în sectorul servicii (57,4% femei și, respectiv, 42,6% bărbaţi în anul 2020). Femeile mai puţin se regăsesc în sectorul agricol (37,2%), industrie (47,5%), construcţii (5,5%), transport şi depozitare (25,6%), informaţii şi comunicaţii (38,7%), dar predomină în aşa activități economice precum hoteluri şi restaurante (70,8%), intermedieri financiare şi asigurări (67,2%), învăţământ (82,3%), sănătate și asistență socială (79,4%), activităţi culturale şi de agrement (63,9%).
Femeile câștigă în medie cu 14% mai puțin decât bărbații
Femeile au câștigat în anul 2020, în medie, cu 13,7% mai puțin decât bărbații (86,3% din câștigul salarial mediu al bărbaților). Exprimată în valoare absolută, discrepanța a constituit, în medie, circa 1171 lei. Astfel, câștigul salarial mediu lunar brut al femeilor în anul 2020 a constituit 7387,2 lei, iar al bărbaților – 8558,5 lei.
COVID-19 a afectat într-o proporție mai mare populația feminină pe piața muncii
În anul 2020, ponderea persoanelor ocupate care au declarat că le-a fost afectată situația la locul de muncă din cauza pandemiei de COVID-19 a constituit peste 8% din total populație ocupată. Totodată, COVID-19 a afectat într-o proporție mai mare populația feminină – 10,1% din total femei ocupate în comparație cu cea masculină – 6,3% din total bărbați ocupați.
În structura pe sexe, ponderea femeilor a constituit 59,7% din total persoane afectate la locul de muncă și cea a bărbaților - 40,3% (în timp ce, în total ocupare femeile au alcătuit 47,9% și bărbații 52,1%).
Impactul pandemiei asupra situației la locul de muncă s-a manifestat în principal prin: întreruperea / sistarea activității, micșorarea orelor de muncă efectiv lucrate, prestarea muncii la domiciliu, trecerea la programul de lucru parțial etc.
În rândul persoanelor ocupate, afectate de pandemie în anul 2020 majoritatea a constituit-o persoanele care nu au lucrat deloc / activitate întreruptă (54,4% printre femei și 45,6% printre bărbați), urmate de persoanele care au fost nevoite să lucreze mai puține ore pe săptămână (38,1% printre femei și 22,9% printre bărbați) și de persoanele care au prestat munca la domiciliu / au lucrat la distanță (33,6% printre femei și 16,3% printre bărbați).
Bărbații sunt mai optimiști în aprecierea nivelului de trai al gospodăriei față de femei
Gospodăriile conduse de bărbați sunt mai optimiste față de nivelul de trai al gospodăriei. Astfel, fiecare a 5-a gospodărie condusă de bărbați apreciază nivelul de trai ca fiind foarte bun sau bun comparativ cu fiecare a 8-a gospodărie condusă de femei. Totodată, gospodăriile conduse de bărbați pot să-și permită cheltuieli neprevăzute în sumă de 5000 lei, într-o proporție mai mare decât cele conduse de femei (24,6% față de 15,9% în anul 2020).
Analiza ratei sărăciei pe sexe nu denotă diferențe semnificative
În anul 2020, nivelul sărăciei în rândul femeilor a constituit 26,9%, iar în rândul bărbaților – 26,7%. Sărăcia afectează însă cu intensitate diferită gospodăriile casnice conduse de femei și cele conduse de bărbați. Astfel, nivelul de sărăcie în gospodăriile casnice conduse de femei a constituit 29,3% sau cu 3,7 p.p. mai mult decât în gospodăriile casnice conduse de bărbați (25,6%).
Pentru mai multe detalii: https://statistica.gov.md/ro/portretul-statistic-al-femeilor-si-barbatilor-in-republica-moldova-9617_3542.html.