Barometrul de gen: Femeile și bărbații în politică și în procesele decizionale

22.02.2019 2.026

                                                           

Barometrul de Gen este primul studiu comprehensiv din Moldova care abordează implicarea femeilor și bărbaţilor în politică și procesul decizional. Studiul a urmărit scopul de a elucida elementele specifice de gen în politică, precum și în procesul de luare a deciziilor. Concluziile formulate în Barometrul de Gen sunt bazate pe realizarea a trei cercetări în care au fost vizaţi alegători, candidaţi și aleși locali, femei și bărbaţi.

Percepțiile față de rolurile tradiționale de gen 

În ultimii zece ani, percepțiile cu privire la rolurile tradiționale de gen nu s-au îmbunătățit semnificativ. În anul 2016, 64% din respondenți erau de acord cu afirmația că responsabilitatea bărbatului este de a aduce bani acasă, iar a femeii de a avea grijă de familie și gospodărie.

Percepțiile cu privire la participarea femeilor în politică și procesul decizional au evoluat pregnant. În anul 2016,  72% din respondenți susțin că nu contează genul persoanei care conduce în administrația publică, politică sau locul de muncă, această fiind cu 11 p.p mai  mult în comparație cu anul 2006.

Implicarea în procesul decizional local

Aproximativ 5,6% din bărbații respondenți se declară membri sau participanți activi ai partidelor politice, comparativ cu 3,2% dintre femei. Totodată, 4,6% din femeile respondente se implică în activitatea ONG-urilor comparativ cu 2,4% din bărbați.

În cazul comunităților cu femeie în funcție de primar, nivelul încrederii este de 34%, comparativ cu 6% în cazul comunităților în care primarul este bărbat, iar rata de implicare a cetăţenilor în elaborarea proiectelor comunitare în localităţile conduse de bărbaţi a fost de 4,6% pe când cea în comunităţile conduse de femei era de 9,6%.

                                                           

Implicarea bărbaților și femeilor în politică

Cu cât funcția politică este mai importantă, cu atât crește preferința respondenților pentru un bărbat. Aproximativ 10,8% din respondenți afirmă că pentru funcția de președinte al Comitetului de părinți la școală ar prefera un bărbat (31,6% ar opta pentru o femeie). În funcția de director de școală, 17,8% respondenţi ar da întâietate unui bărbat, iar 23,5% – unei femei. Funcția de primar este asociată preponderent cu genul masculin (33,2% optează pentru un bărbat și doar 11,7% ar accepta o femeie). Cel mai mare decalaj a înregistrat opţiunea pentru funcţia de președinte al țării – 40,5% din respondenţi ar prefera un bărbat în fruntea statului și doar 7,6% – o femeie. Fiecare a doua femeie care a candidat în alegerile din anul 2015 vine din sectorul învățământului, una din zece reprezintă sfera de ocrotire a sănătății și 13% – domeniul comerțului. În cazul bărbaților candidați, această concentrare pe domenii este mai puțin pronunțată – 25% dintre ei vin din sectorul agricol, 19% din comerț și doar 18% din sectorul educației.
Partidul politic este actorul principal care determină decizia de a candida. Majoritatea candidaților (74%) la alegerile locale din 2015, atât bărbați cât și femei, au reprezentat partidele din care fac parte.

                                                          

Perspectiva aleșilor locali

Prioritățile aleșilor locali diferă într-o oarecare măsură în funcție de genul acestora. Deși, per total, topul problemelor abordate este similar, femeile se disting prin faptul că au în vizor într-o măsură semnificativ mai mare aspecte legate de instituții educaționale și de îngrijire a copiilor mici (54,8% față de 39,8% în cazul bărbaților), de mediul ambiant. Bărbații, în special, au fost preocupați de infrastructura de alimentare cu apă și edificii culturale/comunitare. Femeile în pozițiile de conducere locală apelează mai mult la proiecte comunitare, pe când bărbații recurg la suportul instituțiilor guvernamentale. Femeile se disting prin faptul că în căutarea de suport (inclusiv financiar) pentru proiecte comunitare tind să se bazeze mai mult decât bărbații pe capacitățile/resursele la nivel local (40,9% versus 34,6%). La fel, acestora le este specifică căutarea suportului dincolo de bugetul de stat. Femeile mai des aplică pentru finanțări externe, cum ar fi oferte de finanțare specifice, fonduri ale organismelor internaționale și ale societății civile. Bărbații mențin abordările „tradiționale”, preferând să caute suport la instituțiile guvernamentale de nivel raional sau național (guvern) sau făcând uz de apartenența la partid. Respondenții au indicat că factorul politic este elementul cel mai important în acordarea de suport aleșilor locali din partea conducerii statului, genul fiind factorul cu impact mediu în acest sens.

Cercetarea a fost realizată în cadrul programului ONU „Femeile în Politică”. Proiectul este implementat de Entitatea Naţiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women), Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), în parteneriat cu Fundaţia Est-Europeană și Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, cu susţinerea financiară a Guvernului Suediei. Studiul a fost efectuat de Centrul de Investigații Sociologice și Marketing „CBS-AXA”.